MILOS SAMARITEAN
Mai risipiți pe drum însingurați
Ne strângem azi din văi dinspre apus
Cu toții într-un mănunchi îngenunchiați
Privind spre slava veșnică de sus.
Îți mulțumim, o Doamne preaiubit,
Căci ne-ai promis o glorie măreață
Atunci când timpul va fii nemărginit
Vom rămânea pe veci primind a Ta povață.
Dar până atunci revarsă-Ți ploaia
Botează-ne pe toți cu Duhul Sfânt
Ca-n ziua când va fii chemarea
Noi să putem zbura cu toții într-un cânt.
Acum privește, Doamne, numai flori
Ce-Ți cântă fericiți OSANA
Te cheamă acum, cobori la noi
Și lasă-Ți binecuvântarea.
Noi am venit din văi îndepărtate
Ca să găsim lumina Ta curată
Și- am întâlnit mulțimi de flori uscate
Ce s-au topit în arșița cumplită.
Dar Te chemam pe Tine, Samaritene,
Să pui un strop din apa Ta cea vie
Ca mii de flori firave, pământene
Ce-au fost uscate, acum să reînvie.
Și primăvara s-o simțim senină
Cu flori, parfum și crini înmiresmați
O înflorire veșnică, divină
A tuturor ce s-au regenerat.
Aceste flori ce-Ți cântă azi mărire
Tu le-ai sădit cu chin și cu amar
De aceea Te rugăm, Stăpâne, cu iubire,
Stropește-le din plin cu al Tău har.
Și în raza aurie de mister
Să le-ncălzești să nu rămână reci
Ci-n clocot pentru Tine într-un cor
De-a pururri să rămână pentru veci.
(Ancuța Iancu
Hațeg – 27 Ian 1995 - 26 Șvat 5755)
Postat de Administrator
la 14/09/2009
| 1 Comentarii ·
2015 Vizualizări ·
|
| 
