MĂ GÂNDESC ADES LA TINE

                                                             Nicolae Moldoveanu

1. Mă gândesc ades la Tine, la iubirea Ta adâncă,
    La fântâna apei vieţii ce mai izvorăşte încă.
    Doar un pas am mers spre ceruri, şi m-ai răsplătit aşa
    Cum gândirea cea mai înaltă, niciodată n-ar visa...

                  (: O, de s-ar deschide cerul şi Te-ai coborâ în  slavă,
                      S-ar aprinde înălţimea, de splendoarea Ta grozavă,
                      Şi s-ar despica în două munţii în curpinsul lor,
                      De lumina Ta, s-ar umple muntele Măslinilor. :)

2. Ai veni atunci la mine şi Te-aş invita la cină,
    Şi Ţi-aş dărui cu totul inima de pace plină;
    Aş privi mereu la chipul care a suferit dispreţul
    Şi spre fericirea noastră, a plătit cu sânge preţul.

3. Dacă voi intra vreodată, în a nemuririi spaţii,
    Ca, în lumea înnoită, îngerii să îmi fie fraţii,
    Numai prin a Ta iubire, voi păşii în veşnicie;
    Tu îmi vei fi şi acolo, Doamne, cea mai sfântă bucurie!


                        Amen

Evaluarea este disponibilă doar membrilor.

Te rog conectează-te sau înregistrează-te pentru a vota.

Nu au fost postate evaluări.